ce consolare!
departe esti,atata de departe
din mine insa n-ai plecat
fericirea pieptul iti invie
cu toti acei ce-atat de bine stiu a te minti
cine sa fie oare
acela ce cu tehnica te va avea
si nu va stii vreodata ca a avut tot
tot ce viata si moarte imi este
cui sa i pese insa
ca sufletul meu doarme
si se trezeste in privirea ta
cui i-ar putea pasa ca imi ucide
ultimul strop de viata...
cine sunt eu viata cineva sa-mi crute
din mila sau din orice altceva
macar de te-ar iubi...
nu cum te iubesc eu,ar mai muri
cu mine, cineva
nici macar atat cat n-ai putea vreodata
tu sa ma iubesti
de te-ar iubi cum iubesti viata
si noptile senine pe banca cu-o straina
si ploaia ce cand vine
lumineaza copilul din tine
de te-ar iubi cum ti-am iubit eu jocul
si pasii ce si-acum ti-i recunosc
bataia-n usa mea atat de rar
si serile zacute,si zilele zacute
impreuna
de te-ar iubi cum eu nu mai pot fi
decat nimicul din trei versuri
si-o cafea amara!
...de te-ar iubi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu